Vizitatori ;x

11 octombrie 2012

~ Dar degeaba... ~

~
Pot sa iubesc obsesiv si necontrolat de dulce. Sa tin in brate strans, sa alint, sa spun vorbe frumoase care nu se aud prea des, sincere si care lumineaza orice norisor in repaos pana in momentul acela. Pot sa fiu un umar de sprijin, o batista plina cu lacrimi, un zambet care sa aduca soare. Sa ma uit in ochii lui si sa`i soptesc mii si mii de ganduri in doi, sa`l imbolnaveasca fericirea mea, sa ma dedic 100%, sa`i fiu si tot si nimic in acelasi timp. Vreau sa daruiesc imbratisari subtile la amurg. Vreau sa devin univers, aer si miere. Idelile sa pluteasca, privirile sa se inteleaga, sa nu mai fie nevoie de grai ca sa comunicam. Iubirea sa depaseasca absolutul, orice problema sa stea de`o parte, sa se instaleze siguranta si niciodata indoiala. Sa ne tinem strans de mana cand ne plimbam in parc toamna, cand ne privim, iar fulgii mari de zapada ne acopera, atunci cand imi rupe o floare de primavara dintr`o gradina oarecare sau cand soarele de vara arde de dimineata pana seara. Vreau ca timpul sa se scurga fara nicio amprenta in afara de cea a zilelor, anilor... Sa radem, sa nu ne pese, sa ne prostim ca niste copii, si sa gustam din fericirea separata, dar si din cea in doi.
~

22 august 2012

~ Amice... ~

~
E superb si dureros in acelasi timp... dar n`a fost sa fie si nici n`o sa fie`!


~

18 august 2012

~ Blocaj. ~

~
Il simt in tot corpul. Incet si dureros`! Nu`i scapa niciun organ. Nu sunt dezamagita de cuvinte, le mai auzisem de multe ori inainte... sunt dezamagita de persoana care le spune... Le spune cu atatia nervi, fara niciun regret`! Imi starneste si mai tare starea  si ceea ce misuna prin mine din varful degetelor, pana in varful fiecarui fir de par. Simt nevoia sa judec, dar ma abtin`! Durerile au inceput sa se accentueze... Nu mai simtisem de mult nodul ce`mi taia respiratia. Incet si crud. Deodata, dupa multa fataiala prin corpul meu, plansul s`a eliberat...
~

02 august 2012

~ Bolnava de amintiri... ~

 ~
Simt nevoia sa imi indes mana in cutia toracica, indiferent de durerea fizica pentru a putea ajunge la ea si sa opresc durerea sufleteasca`! Nicio melodie nu ma poate alina sau sa ma faca sa uit, chiar daca era doar pe moment. Ma simt ca in filmele de groaza. Ranita, cu raul de lacrimi peste mine care ma sufoca si nu ma lasa sa ies la suprafata. Sunt neputiincioasa. Cum e posibil sa ai o lupta atat de dura cu tine insuti? Sa adormi cu aceleasi intrebari la care esti constient ca niciodata n`ai sa gasesti raspuns... sa seci ca o fantana, sa tanjesti atat de mult sa te duci si sa nu te mai intorci, doar de dragul amintirilor... sa nu mai ai nevoie de nimic, doar sa fii acolo. Sa vrei sa dai timpul inapoi, sa indrepti lucrurile ca sa ai mai apoi amintiri frumoase, nu unele care iti iau toate puterile si te lasa in bataia vantului, care iti incurca viata si isi amprenteaza prezenta pe suflet si minte... Ma simt murdara si senzatia asta o simt de ceva vreme buna... Si zilele se tot aduna... Nu am nevoie de mancare, poate doar putina apa, in rest sunt "bolnava" si intr`o continua lupta. Mai am doar puterea sa scriu. Trebuie sa ma descarc, blogul mi`e cel mai bun prieten, el primeste informatiile, nu ma judeca, e doar acolo cand am nevoie de el. Moralul imi scade... culorile camerei devin din ce in ce mai gri, zac in agonia mea... Sunt nervoasa caci nu ma mai recunosc, dar frigul ma cuprinde cand realizez ca nu mai e nimic de facut. Chiar daca nu pot continua asa si nu pot accepta trecutul pentru ca ma raneste prea tare, am sa mai raman putin indiferenta de lumea din jur si am sa ma ascund in mine...
~

28 iulie 2012

~ Disperare`!! ~

~
 Blestem universul si toate lucrurile care au legatura cu el. Il blestem ca ma face sa ma simt neputincioasa, ca ma face sa plang de imi vine sa ma urc pe pereti, lipsita de vlaga si ca sunt pasata dintr`o situatie intr`alta ca o minge de ping`pong fara sa am ocazia sa fac vreo persoana sa inteleaga agonia mea sau motivul pentru care ma simt legata de maini si de picioare. Imi ratez calea care nu e cea buna poate, dar e a mea, imi apartine mie si nu vreau sa rupt bucata asta din mine doar ptr. ca universul a hotarat ca eu sa fiu o persoana singura si obligata sa faca ceea ce nu vreau in general`! Cel mai rau lucru e ca intrebarile si amintirle, persoanele pe care le`as lasa in trecut m`ar ajunge din urma si la un moment`dat al vietii s`ar repeta scena cu urlete si plansete din regrete. "Eu ce sa mai fac acum?", e o intrebare care ma seaca, nu ii gasesc rezolvare si nici nu vreau sa accept un "nimic" ca raspuns. Defapt... cine ar accepta ca sa`i curga pe umar un rau de lacrimi din partea mea? .... Daca stiti pe cineva anunta`ti`ma`! ...
~

26 iulie 2012

~ I want to stop this`! ~

~

Spuneam tuturor acelasi lucru. Nu pentru ca i`ar fii interesat neaparat, ci cred ca mai mult pentru a`mi insusii alegerea. Numai asa imi impuneam sa cred in ea si chiar daca vorbele ieseau din gura mea, nici eu nu credeam ce zic. Eram prinsa parca in radacini, in atatea amintiri care dor. Nici macar nu stiam de ce vreau sa ma intorc... scopul de fatada? As zice 30%... Razbunare? Nu... roata se intoarce pentru toti`! Cred ca mai mult din dorinta amintirilor care se deruleaza ca un diapozitiv... Vroiam sa le fac sa inceteze, sa le repar, aveam o datorie sufleteasca fata de unele persoane, si vointa de a demonstra ca sunt o persoana puternica fata de altele, as fi vrut sa fie doar un capitol pe care sa il pot sterge cu usurinta numai apasand un buton`! Mai bine sa nu fi existat niciodata`! Nu sunt chiar asa de tare pe cat par... si nu vreau sa accept lucrurile astea pentru totdeauna in viata mea`! Fac parte din mine si dor, dar mi`e greu sa le dau drumul cu toate ca vreau din rasputeri sa inceteze sa se mai deruleze`!!!
~

24 iulie 2012

~ Y&Y ~

~

Echilibrul se bazeaza pe completare si intelegere. Ne uitam la filme de actiune pentru ca ne lipseste adrenalina, citim romane de dragoste pentru ca ne lipseste afectiunea, mergem la biserica pentru ca ne e dor de puritate, muncim sa castigam mai mult pentru ca nevoile sunt mai mari si calatorim sa ne recreem... deci avem lipsuri`! Indiferent daca sunt materiale sau spirituale, ele exista, deci fiecare ocupatie pe care ne`o gasim sau o avem si fiecare lucru care iese in relief sunt doar reflexia golurilor pe care incercam sa le umplem.
~

12 iulie 2012

~ N.L.F. `!! ~

~

Nu stiu daca o sa ma regasesc vreodata, daca o sa ma inteleg sau cat o sa traiesc. Cert e ca pe zi ce trece, cu cat inaintezi in varsta nu mai ai timp sa`ti para rau de persoanele care nu mai fac parte din viata ta, ci incepi sa pretuiesti cat mai mult amintirile frumoase. Miracolele sunt o prostie, dar daca incerci doar sa le accepti se pot transforma in ceva de care ai nevoie. Nu devin o dependenta, ci doar iti readuc pofta de viata. Te fac sa iei lucrurile ca atare. Deci lasa valul sa te duca, caci minunea se zice de obicei ca tine doar trei zile. La fel cum vine, la fel pleaca...
~

09 mai 2012

~ Bezna`! ~

~
Era intuneric si era singura. Celelalte sunete disparusera. Nu ii era frig sau cald. Avea o stare indiferenta vis`a`vis de tot si cu toate ca nu stia unde se afla, nu se temea. Acceptase faptul ca era singura si nimeni nu mai era in jur. A stat asa o perioada buna. Incepuse sa se plictiseasca. Nu se putea misca, dar gandurile`i alergau prin minte. Se impleteau unele cu altele, se respingeau, apoi iar se imbratisau fara vreun motiv anume. Cauta o ocupatie, un lucru din care sa faca ceva, sau ceva pe care sa`l sparga si sa`l repare la loc. Deodata o lumina o orbii. Nu si`a dat seama ce era. A simtit cum este luata pe sus de o forta careia nu i se putea impotrivii. Apoi a alunecat pe un tobogan pana intr`o sala mare si umeda. A murit incet topindu`se de`a dreptul. Nu din cauza caldurii, ci doar din cauza circumstantelor. A "murit" singura, la fel cum s`a trezit in bezna. 
Nimeni nu stia ce gandeste, deoarece acestea erau gandurile unei ultime bomboane dintr`o cutie, care a fost inghitita. :D
~

15 aprilie 2012

11 aprilie 2012

~ Eu cred inca in pagini din povesti de iubire`! :) ~

~
Eu inca plang la "Titanic" si mananc bomboane de ciocolata tarziu in noapte. Dimineata, ma stramb in oglinda de la baie si incerc sa rad mereu, sa uit anumite lucruri neplacute care mi s`au intamplat... Sa incerc sa accept trecutul si sa fiu prudenta in viitor, ca sa nu mai repet aceleasi greseli... Si poate ca nu`s cea mai frumoasa, sau cea mai desteapta, inalta, slaba sau nu mai stiu cum, dar nu permit nimanui sa ma ia de proasta`! Imi plac romanele de dragoste si serile linistite in doi. Sustin faptul ca putem sa ne intelegem ca oamenii cand vine vorba de orice, cu toate ca traim printre animale`! :) Unii chiar traiesc degeaba pentru ca pe cat sunt de frumosi pe dinafara, pe atat tot ce scot pe gura se transforma in cuvinte care ma deranjeaza personal. Au un continut infect si nu vor sa se schimbe sau sa asculte. Mentalitatea multora lasa de dorit`! Eu imi protejez inima si joc dupa principiile mele. Am sa trec peste toti [din punctul asta de vedere] indiferent de cat timp ii cunosc sau cum arata. :)
~

07 aprilie 2012

~ What`s the point? ~

~
Mi`era asa ciuda ca reusea sa`l aiba alaturi cum nu`l aveam eu. Ma sfasia in 2 expresia de pe chipul lui asa de imbatranit, dar neschimbat. In ciuda tuturor vorbelor pe care mi le adresa adesea, vorbe din care eu intelegeam ca eram importanta pentru el, astazi nu mai conta nimic. Actul in sine sfarsea povestea. Mi`as fii dorit sa nu plece niciodata. :) Sa nu fiu nevoita sa ma chinui sa am o relatie cu el, totul trebuia sa fie firesc. Mi`as fii dorit sa se joace cu mine ca atunci cand eram mica si sa ma invete lucruri noi, nu sa petreaca timpul in alte parti, sunand, doar ocazional, sa ma intrebe de sanatate. :) Teoretic, as putea sa fac multe, dar practic nu voi face nimic pentru ca este prea tarziu. Timpul trecut nu readuce prezentul...
~

05 aprilie 2012

~ Am spus: "STOP`!!!" ~

~
 Imi invarti subiectele cu limba rasucita. Posibil te asteptai sa ma uit la tine cu o privire din care sa intelegi ca sunt nedumerita, insa n`a fost asa. Ti`ai scos la suprafata toata gandirea limitata. Se vede ca experienta nu`si spune cuvantul desi ai o varsta. Ar trebui sa`i asculti mai mult pe cei din jur si sa le respecti anumite decizii. Ceea ce vrei tu nu este mereu pe placul celorlalti`!
~

12 martie 2012

~ La limita. ~

~Trebuie sa recunosc ca toata chestia asta a devenit incomoda. Nu`mi place sa ma simt data la o parte din locul care`mi apartine si care mi se cuvine de drept. Poate ca acum nu gandesc logic, si vad doar partea goala a paharului, dar nu m`as simti asa daca nu era evident. Poate sunt doar suparata ca lucrurile nu ies cum vreau eu... sau nu stiu, poate se produce o schimbare. Am fost decisa sa accept "intrusi" pentru a crea o atmosfera de siguranta dupa ce voi pleca eu, dar e totul mai greu cand trebuie sa fac de una singura toate lucrurile si atentia nu mai e indreptata asupra mea. :)
~

01 martie 2012

~ Unu. ~

~
As vrea sa nu poate sa ma dezlege nimeni. Atat de misterioasa si de nerecunoscut. Sa ma impletesc cu mine insumi printre florile de cires. Sa fie un nou capitol, o sete de viata nemaivazuta. O noua lume de experimentat si de cunoscut. Noi ocazii, neratate pe cat posibil si siguranta. As vrea sa ma schimb la 180 de grade.  
Sa nu ma mai intrebe lumea cine sunt si unde vreau sa ajung`! :)
~

29 februarie 2012

14 februarie 2012

01 februarie 2012

20 ianuarie 2012

~ Watch out, boy`! :) ~

~Doar stii, era o perfecta si normala zi de vineri, ceea ce nu putea sa mearga rau, doar era inceput de weekend nu? Ei bine... stii si tu ca atunci cand incep cu asta inseamna ca apare ceva care sa strice buna`dispozitie generala. In fine... :) Tineam intotdeauna evidenta datelor si a orelor, la scoala si in general cand faceam ceva, dar de data asta ochii mi se lipiseara atat de tare de ecranul calculatorului incat poate ca ar fi trebuit sa apelez la o spatula sau ceva de genu` sa`i dezlipesc. Eram obinuita cu gandul ca in acel inceput de an trecut era clar ca totul se terminase, dar nu am tinut cont de perioada. Aveam doar un tipar fix pe care nu era obligatoriu sa`l respect, caci nimeni nu`mi spune ce sa fac, dar tot ce a trebuit sa fac a fost sa las timpul sa o ia la vale si sa`mi vad de viata mea, ceea ce este normal, caci mi`era dor de ea atunci cand nu mai era prima prioritate. Gresit`! A fost chiar cum m`am asteptat, dar chiar asa demult timp a trecut pana acum, cand am niste tipare si tu esti asa departe? Ai grija R., trecutul nu uita`! :-*
~

12 ianuarie 2012

03 ianuarie 2012

~ Nu`mi cere explicatii`! ~

~
Ma simteam dezastruos. Nimic nu mai era sigur, iar zilele petrecute in casa ma stingeau. Vroiam doar sa fiu inconjurata de prieteni si sa ma distrez. Ar fi vrut sa plece daca ar fii putut... Sigur pleca, dar nu puteam sa`i cer asta. Nu acum si mai ales ca timpul meu e pus pe numaratoarea inversa, ceea ce e o bucurie. Intr`un fel.. mi`ar fii placut. Lume noua, mediu nou.. totul nou, dar astept, caci stiu ca vor venii si astea...
~