Vizitatori ;x

28 iulie 2009

~ Pentru ca e vara... ~

~

Parfumul diminetilor de vara ma imbie cu un miros fad de frunze umede.

In zadar incerc sa gasesc un paradox in asta, pentru ca anotimpul vara pentru mine nu reprezinta decat un intreg lant de zile lungi inundate de cristale lichide sh` usor ingheta de ploaie.

Soarele nu este decat o ocazie de a`mi aduce in minte un miros insuportabil, pestilential in care cu greu poti distinge mirosul unei flori de cel al unui canal aburind a carui mireasma ranceda se raspandeste difuz.

Ploaia inseamna trezirea la o realitate efemera care dispare incet, odata cu evaporarea apei.

Ploaia inseamna viata, pentru ca aduce un fior de efervescenta sh` energie vitala pentru noi toti, usor amortiti de caldura sufocanta, ploaia este o eliberare...

Chiar sh` atunci cand se transforma in calamitate.

~

25 iulie 2009

~ Noi inceputuri... ~

~
Intotdeauna exista un inceput.
Dar pentru mine inceputurile nu sunt usoare.
Nu stiu de unde sa plec sh` unde sa ma opresc.
Defapt niciodata n`am stiut.
De obicei inceputurile ti se par floare la ureche atunci cand esti ajutata sa`ti iei zborul: fie de prieteni, fie de familie, dar cand iti deschizi aripile de unul singur sh` te arunci in bataia vantului nu e chiar asa de usor, caci pana la "FINISH" e cale lunga sh` te mai lovesti sh` de diferite persoane, lucruri sh` intamplari ce nu sunt intotdeauna placute.
Sh` apleci urechea la toate afirmatiile sh` parerile celorlalti...
[ Asa cum sunt numite, "PARERI" ]
Sh` la sfarsit realizezi ca ai terminat calatoria, ai ajuns la ultima statie singur [ Chiar sh` fara bagaje uneori ] unde nu te asteapta decat a 2-a viata [ "Moartea" ], despre care stii ca e doar inevitabila sh` cineva caruia trebuie sa`i dai socoteala pentru ce ai facut.
Sh` trebuie sa dai explicatii...
Sh` explicatii...

Sh' explicatii...
Urasc sa dau explicatii!
Nu stiu daca ajuta la ceva.
Sh` mi`as dori sa stau pe o pajiste, sub un copac, vantul sa adie sh` eu sa astern pe o foaie fiecare gand ce`mi trece prin minte.
E asa de linistitor!
Sh` deodata apar in viata ta persoane care iti intra pe sub piele, persoane pe care le indragesti fara sa stii de ce sh` persoane pe care le adori pur sh` simplu.
Apoi ele dispar sh` tu iar te intorci la zborul fluturilor sh` la inocenta de alta data.
Sh` incepi sa compui, sa scrii, de parca ai face asta pentru cineva pe care nu l`ai intalnit inca, dar care stii ca e acolo sh` care o data sh` o data va cobora la statia pe peronul caruia il astepti.
Sh`l astepti... sh`l astepti... sh` parca nu mai vine.
Nici el nu stie unde sa se opreasca...
Oare tu esti omul ce`l asteapta la inceputul celei de`a 2`a vieti?
Oare tu esti omul cu care se sfatuieste sh` caruia va trebui sa`i dea explicatii?
Esti oare atat de puternic pentru a face asta?
Sau acest calator ce se lasa asteptat e chiar subconstientul tau care te indeamna sa scri pe o foaie sub un copac tot ce gandesti?
Oare el chiar vrea sa`l confunzi cu un "calator"?
~