Vizitatori ;x

22 august 2012

~ Amice... ~

~
E superb si dureros in acelasi timp... dar n`a fost sa fie si nici n`o sa fie`!


~

18 august 2012

~ Blocaj. ~

~
Il simt in tot corpul. Incet si dureros`! Nu`i scapa niciun organ. Nu sunt dezamagita de cuvinte, le mai auzisem de multe ori inainte... sunt dezamagita de persoana care le spune... Le spune cu atatia nervi, fara niciun regret`! Imi starneste si mai tare starea  si ceea ce misuna prin mine din varful degetelor, pana in varful fiecarui fir de par. Simt nevoia sa judec, dar ma abtin`! Durerile au inceput sa se accentueze... Nu mai simtisem de mult nodul ce`mi taia respiratia. Incet si crud. Deodata, dupa multa fataiala prin corpul meu, plansul s`a eliberat...
~

02 august 2012

~ Bolnava de amintiri... ~

 ~
Simt nevoia sa imi indes mana in cutia toracica, indiferent de durerea fizica pentru a putea ajunge la ea si sa opresc durerea sufleteasca`! Nicio melodie nu ma poate alina sau sa ma faca sa uit, chiar daca era doar pe moment. Ma simt ca in filmele de groaza. Ranita, cu raul de lacrimi peste mine care ma sufoca si nu ma lasa sa ies la suprafata. Sunt neputiincioasa. Cum e posibil sa ai o lupta atat de dura cu tine insuti? Sa adormi cu aceleasi intrebari la care esti constient ca niciodata n`ai sa gasesti raspuns... sa seci ca o fantana, sa tanjesti atat de mult sa te duci si sa nu te mai intorci, doar de dragul amintirilor... sa nu mai ai nevoie de nimic, doar sa fii acolo. Sa vrei sa dai timpul inapoi, sa indrepti lucrurile ca sa ai mai apoi amintiri frumoase, nu unele care iti iau toate puterile si te lasa in bataia vantului, care iti incurca viata si isi amprenteaza prezenta pe suflet si minte... Ma simt murdara si senzatia asta o simt de ceva vreme buna... Si zilele se tot aduna... Nu am nevoie de mancare, poate doar putina apa, in rest sunt "bolnava" si intr`o continua lupta. Mai am doar puterea sa scriu. Trebuie sa ma descarc, blogul mi`e cel mai bun prieten, el primeste informatiile, nu ma judeca, e doar acolo cand am nevoie de el. Moralul imi scade... culorile camerei devin din ce in ce mai gri, zac in agonia mea... Sunt nervoasa caci nu ma mai recunosc, dar frigul ma cuprinde cand realizez ca nu mai e nimic de facut. Chiar daca nu pot continua asa si nu pot accepta trecutul pentru ca ma raneste prea tare, am sa mai raman putin indiferenta de lumea din jur si am sa ma ascund in mine...
~